Iubire sub măslini

Zâmbetul şi ochii... Ochii ăia verzi spre albaştrii prin care poţi vedea imperfecţiunea perfectă.
Zâmbetul ăla de dimineaţa când ceasul îţi spulberă visele, dar îţi permite să mai zăboveşti pe patul plăcerilor carnale din care s-au înfruptat zeii cu câteva ore înainte.
Zâmbetul de la amiază, când soarele te trimite la răcoarea, dar ai găsit-o deja încriptată pe faţa lui.
Zâmbetul de la apus, când obosiţi după o zi plină, vă regăsiţi între cei 4 pereţi şi vă dedaţi ispitelor.

Zâmbetul şi ochii şi mâna ta prin părul lui.
Parfumul din haine şi cel de pe piele.
Mâna ta în mâna lui.
Linişte. Relaxare. Nepăsare. Extaz...