Treceți la conținutul principal

O femeie dintr-o mie scrie

De ce acest blog? De ce acest titlu? De ce eu si nu altcineva? 
Pentru ca am obosit sa mai tip. Pentru ca LET ME BE MYSELF inseamna ca tu sa ma suporti asa cum sunt...FEMEIE! Pentru ca eu sunt o femeie dintr-o mie care s-a decis sa vorbeasca!
Cine sunt? Ce fac? De ce nu te las in pace?
Sunt un OM, nu sunt un animal, nu sunt sacul tau de box, nu sunt o marioneta in mainile tale de barbat, sunt o femeie! Fac ce stiu mai bine, scriu , beau o cafea de dimineata , iubesc , ma ingrijesc de tine de cele mai multe ori, ma enervez , tip , plang. Nu te las pentru ca nici tu nu ma lasi, si nu e vorba de razbunare ci de un strop de sadism combinat cu maturitate si masochism. Vreau sa intelegi ce inseamna egalitate , ce inseamna parteneriat , ce inseamna dragoste!
Ce am de gand sa fac?
Nimic palpabil INCA, am sa iti povestesc prin ce trec eu si nu numai. Am sa iti arat lucruri care o sa te trezeasca la viata, la simtiri. Am sa ma straduiesc sa iti deschid ochii pana cand ai sa iti dai seama ca daca ma iubesti nu ridici mana la mine , nu ma ameninti, nu imi bati copiii, nu ma jignesti, nu te pozitionezi ierarhic superior mie!

Deja sunt plictisitoare nu? Nu pare nimic interesant pana acum, e ceva ce tu si tu si tu, da ... voi ...deja stiti...sau macar asa dati impresia. Vom vedea pe parcurs, pana atunci bun venit pe banca unei feministe!

Semnat : Una dintre multele femei care au inteles ca locul lor nu este in societatea de azi!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Într-un alt univers

 Într-un alt univers mă ții de mână și-mi spui că frica nu există. Că totul e o iluzie și că atât timp cât vei trăi nimic nu o să mă atingă.  Într-un alt univers îmi spui că mă iubești, îmi iei fața în mâini și mă săruți pe frunte. Mă iei cu tine în munții pe care îi iubești atât și mă înveți să ascult natura. Să nu mă tem de ea, ci să mă regăsesc în ea.  Într-un alt univers cântăm împreună - eu cu vocea, tu la chitara rece de care nu te desparți niciodată. Cântăm și râdem până dimineața și apoi mergem să cutreierăm pajiștile acelea frumoase de mai sus de casă.  Într-un alt univers ești tot ce fetița din mine și-ar fi dorit vreodată.  Până atunci învăț să trăiesc în acesta...

Despre tine, iubitule!

Azi nu e despre tine, iubitule. Despre tine sunt toate secundele. Azi nu este despre iubire sau pace pentru că acestea 2 sunt rivale de la începuturile pământului. De fapt, despre ele nu va fi nicicând. Vrei să înlocuim celebrul ”lasă-mă în pace” cu plictisitorul și absurdul ”iubește-mă în pace”? Nu! Eu vreau să nu mă iubești în pace, eu vreau să mă sfâșii așa cum sfâșii eu parfumul de pe hainele tale. Vreau să mă mistui așa cum focul din grădina vecinilor mistuie copacii și iarba, adică viața. Și știi de ce? Pentru că a iubi este departe de a da viață, e o armă nucleară care o amenință. Vezi tu, azi am spus că nu e despre tine, iubitule, dar e! E despre tot ce nu mai poți să faci pentru că  ești departe. Și mai e despre tot ce poți să faci fiind departe: înalță-te, iubește, zboară! Ai încredere!

Burn the Witches

Masculinul din viața mea de acum câțiva ani m-a întrebat pe un ton ironic - ”și tu tot pe vrăjitorii ca toate femeile din familia ta?”. Nu era numai ironie acolo, era și multă respingere spre ură. Iar ura înseamnă neacceptare de sine! Lipsa iubirii ne aruncă în întunericul cel mai adânc al propriului suflet. E un mit al lui Sisif reinventat. Te învârți într-un cerc unde nu-i pic de lumină și te doare, dar nu știi de ce. Masculinul din viața mea actuală, adică fii-miu, mă întreabă zilele trecute ”mami, cine sunt vrăjitoarele?” și am înghețat. Am înghețat pentru că mi-am dat seama că primul răspuns era al masculinului de până atunci, al istoriei, al religiei, al bunicii mele și al tuturor femeilor care nu au integrat femininul. Dar fii-miu voia un răspuns chiar dacă eu tăceam (gândeam) și a întrebat din nou - ”mami, vrăjitoarele sunt rele?” și atunci răspunsul a ieșit fără să mai gândesc sau să mai analizez ceva. NU! Vrăjitoarele sunt și atât.  Vrăjitoarele sunt femeile care gândesc....