Treceți la conținutul principal

O figură de marcă a culturii românești

  • Martha Bibescu (1889-1973)
Este cea mai importanta femeie a culturii romane din toate timpurile. Alaturi de printesa Ana de Noailles, din familia Brancoveanu, de Iulia Hasdeu si de Elena Vacarescu, dar mai tanara decat ele, Martha Bibescu inchide mica si superba galerie de domnite cu sange albastru si minte sclipitoare care au onorat istoria Romaniei la cumpana dintre secolele al XIX-lea si al XX-lea, scrie site-ul www.psychologies.ro.
Martha Bibescu isi va implini educatia primita intr-o manastire din Belgia cu cea specific romaneasca. Prin casatoria in 1905, cu printul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel printesa Martha Bibescu, intrand intr-o familie princiara, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brancoveanu, contesa Ana de Noailles si Elena Vacarescu, dar si cu rude franceze in genealogie directa cu familia imparatului Napoleon Bonaparte, scrie acelasi site.
Martha Bibescu isi publica in Franta prima sa carte: Les Huit Paradis (1908), volum care a fost premiat de catre Academia Franceza.
Acest volum va deschide seria unei opere impresionante scrie Wikipedia, din care nu vor lipsi romanele de inspiratie autobiografica sau istorica, evocari ale unor personalitati din trecut sau contemporane, note de calatorie, versuri, poeme in proza, eseuri, cugetari, corespondenta, o serie de biografii istorice, semnate, in parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.
Biografie
● 28 ianuarie 1889 (sau 1886, dupa alte surse), se naste la Bucuresti.
● 1906: la 17 ani, se casatoreste cu printul George Valentin Bibes­cu, nepot al domnitorului George Bibescu, care a abdicat in 1848.
● 1908: primeste premiul Academiei Franceze pentru romanul Les Huit paradis.
● 1918 si 1920: in acest interval, sora ei mai mica si mama ei s-au sinucis.
● 1945: emigreaza dupa victoria Aliatilor.
● 1955: devine membra a Academiei Belgiene de Limba si Literatura Franceza.
● 28 noiembrie 1973: moare la Paris

Martha Bibescu este una din cele 10 femei cu care România ar trebui să se mândrească, pentru restul accesați linkul de mai jos.

http://www.garbo.ro/articol/Cariera/407/slideshow/10-femei-celebre-din-Romania.html

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Iluzia

Sunt zile în care doar ploaia contează. Purifică. Spală păcatele de care vrem să uităm. Face să nu se mai audă durerea lumii. Sunt clipe în care tunetul este singurul care mai reușește să treacă de zgomotul gândurilor care dau năvală neinvitate.  Ador furtuna! Pentru că vântul acela puternic este un iubit din vremuri de demult ce mă mai vizitează uneori. Mă sărută pe frunte și-mi aduce aminte că nu am rădăcini. Sunt doar iluzii.  Apoi mă trezesc la "realitate" și înghit în sec!

Burn the Witches

Masculinul din viața mea de acum câțiva ani m-a întrebat pe un ton ironic - ”și tu tot pe vrăjitorii ca toate femeile din familia ta?”. Nu era numai ironie acolo, era și multă respingere spre ură. Iar ura înseamnă neacceptare de sine! Lipsa iubirii ne aruncă în întunericul cel mai adânc al propriului suflet. E un mit al lui Sisif reinventat. Te învârți într-un cerc unde nu-i pic de lumină și te doare, dar nu știi de ce. Masculinul din viața mea actuală, adică fii-miu, mă întreabă zilele trecute ”mami, cine sunt vrăjitoarele?” și am înghețat. Am înghețat pentru că mi-am dat seama că primul răspuns era al masculinului de până atunci, al istoriei, al religiei, al bunicii mele și al tuturor femeilor care nu au integrat femininul. Dar fii-miu voia un răspuns chiar dacă eu tăceam (gândeam) și a întrebat din nou - ”mami, vrăjitoarele sunt rele?” și atunci răspunsul a ieșit fără să mai gândesc sau să mai analizez ceva. NU! Vrăjitoarele sunt și atât.  Vrăjitoarele sunt femeile care gândesc. Fem

Antihrist

”Sunt EU! Când îmi calc pe suflet și fac să doară. Când nu mai scriu. Când aduc rațiunea în prim-plan ca să fac sufletul să tacă...și nu tace nici atunci. Antihrist sunt eu când nu mă las să plâng. Când nu ascult ce au rănile să-mi zică. Când mă pedepsesc pentru ceva ce nu am făcut niciodată, dar cineva a zis... Sunt eu când nu mă las să primesc iubire, a mea, a altora, a vieții” ...asta scriam pe 22.01.2022 și a rămas schiță până azi. E fascinant cum înainte să văd ce am scris, am spus prima propoziție by default.  Miriam e ANATEMA...am crezut multe vieți la rând și de aia Antihristul sunt eu. Pentru că mult timp, crezând că eu cred în Dumnezeu, l-am respins din inima mea și din ceilalți. Vorbeam acum ceva timp cu Maestrul meu și îi spuneam că nu-l pot numi Guru. ”Refuz, Maestre, să te numesc așa. Guru e doar Dumnezeu”. Și m-a întrebat ”Oare nu e asta o formă de sfidare a Lui?” Cred, Doamne. Ajută necredinței mele.  De antihrist fugim toți. Cine să-și asume Răul-Cel-Mai-Rău? Nu, nu. N