Treceți la conținutul principal

Make it worth it

Vă doresc din inimă să iubiţi şi să iertaţi (probabil că ordinea corectă e "a ierta şi apoi a iubi") şi să vă bucuraţi de viaţă aşa cum e, iar dacă e tristă să o faceţi mai frumoasă, indiferent ce înseamnă asta pentru voi.

Ne înecăm în consumerismul ăsta care ne afundă şi ne face să devenim păpuşi de porţelan. Societatea ne sufocă, iar noi ne lăsăm ghidaţi de ban fără a căuta valoarea prin care să-l obţinem. Uităm că "a trăi" nu înseamnă "a consuma", ci "a zâmbi/a privi partea plină a paharului/a socializa/a cunoaşte/a iubi".

Vă doresc să treceţi peste durere şi să învăţaţi lecţia. Îmi doresc să aveţi puterea să luptaţi pentru ceea ce vă împlineşte chiar dacă aveţi în faţă munţi de neatins, principii de combătut, persoane ale căror mentalităţi sunt de neclintit.

Viaţa este scurtă, make it worth it!





Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Într-un alt univers

 Într-un alt univers mă ții de mână și-mi spui că frica nu există. Că totul e o iluzie și că atât timp cât vei trăi nimic nu o să mă atingă.  Într-un alt univers îmi spui că mă iubești, îmi iei fața în mâini și mă săruți pe frunte. Mă iei cu tine în munții pe care îi iubești atât și mă înveți să ascult natura. Să nu mă tem de ea, ci să mă regăsesc în ea.  Într-un alt univers cântăm împreună - eu cu vocea, tu la chitara rece de care nu te desparți niciodată. Cântăm și râdem până dimineața și apoi mergem să cutreierăm pajiștile acelea frumoase de mai sus de casă.  Într-un alt univers ești tot ce fetița din mine și-ar fi dorit vreodată.  Până atunci învăț să trăiesc în acesta...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Iluzia

Sunt zile în care doar ploaia contează. Purifică. Spală păcatele de care vrem să uităm. Face să nu se mai audă durerea lumii. Sunt clipe în care tunetul este singurul care mai reușește să treacă de zgomotul gândurilor care dau năvală neinvitate.  Ador furtuna! Pentru că vântul acela puternic este un iubit din vremuri de demult ce mă mai vizitează uneori. Mă sărută pe frunte și-mi aduce aminte că nu am rădăcini. Sunt doar iluzii.  Apoi mă trezesc la "realitate" și înghit în sec!
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Burn the Witches

Masculinul din viața mea de acum câțiva ani m-a întrebat pe un ton ironic - ”și tu tot pe vrăjitorii ca toate femeile din familia ta?”. Nu era numai ironie acolo, era și multă respingere spre ură. Iar ura înseamnă neacceptare de sine! Lipsa iubirii ne aruncă în întunericul cel mai adânc al propriului suflet. E un mit al lui Sisif reinventat. Te învârți într-un cerc unde nu-i pic de lumină și te doare, dar nu știi de ce. Masculinul din viața mea actuală, adică fii-miu, mă întreabă zilele trecute ”mami, cine sunt vrăjitoarele?” și am înghețat. Am înghețat pentru că mi-am dat seama că primul răspuns era al masculinului de până atunci, al istoriei, al religiei, al bunicii mele și al tuturor femeilor care nu au integrat femininul. Dar fii-miu voia un răspuns chiar dacă eu tăceam (gândeam) și a întrebat din nou - ”mami, vrăjitoarele sunt rele?” și atunci răspunsul a ieșit fără să mai gândesc sau să mai analizez ceva. NU! Vrăjitoarele sunt și atât.  Vrăjitoarele sunt femeile care gândesc....
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe