Treceți la conținutul principal

Ocupat! Încercați la următoarea.



Ai auzit? Cică dragostea nu se mai simte, se miroase. Da, da, miroase a oameni ocupați cu lucruri mai importante...Nu am descoperit ce înseamnă ”ocupați”, dar promit să te anunț când aflu. Îți dai seama?! E o noutate, vreau să încerc neapărat. E așa de...excentric încât toată lumea s-a abonat deja. Cum la ce? Păi la acest serviciu! Daaa, există un serviciu pentru așa ceva. Sunt oameni care te învață cum să iubești...cică la maxim. E ultima fiță. Pleacă oamenii isterizați de la muncă, își prelungesc pauza de masă, doar doar vor obține informația secretă. Ah...dar să nu-ți mai zic că sunt firme care au angajat traineri pentru așa ceva. Repet, fiiițăăă! Nu, trebuie să încerci! Știi cât de mișto e? Să-ți explic: mă trezesc de dimineață, el lângă mine...dormind, dau plapuma cât colo la o parte, sar din pat direct în papuci, fug la bucătărie dau o cană de cafea pe gât (uneori îi fac și lui), mă proptesc pe tocuri și ies pe ușă pentru minim 12 ore. Habar nu ai ce senzație e. Să nu știe nimic de tine, să nu știi nimic de el și cel mai tare....SĂ NU TE INTERESEZE. Dooooaaamnneeee. Trebuie să încerci, serios!
Colegele mele sunt disperate, vor mai mult, cer de muncă suplimentar, se mulțumesc să nu fie plătite, doar doar or obține dragoste extra...cică atunci când ajung acasă romance-ul e la cote înalte. Mă rog, sunt unele, dragele de ele, care nu au știut să aplice corect regula și au ajuns să se despartă, dar, ce mă interesează pe mine de ele, eu sunt ocupată-ocupată-ocupată cu dragostea. Da, mă laud, e așa frumos să iubești, ce contează pe cine sau cum sau când? Important e să o faci, iar cu cât ești mai ocupat/ă cu atât mai bine.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plouă

Plouă! Și acolo și aici. Peste sufletele toate. Plouă! Și acum îți dau dreptate. Tu mi-ai spus s-ascult, e drept.
Plouă. Pe un aer mai curat. Când te strig, tot nu s-aude. Străzile sunt tot mai mute, Iar ecoul e ciudat.
Plou-acolo și străluce. De-ai putea, m-ai mai seduce? Fiu de lume obosită, Plictisită, folosită.
Plouă, da! Ș-acuma vezi Cum răsare din asfalt, Rece, inocent, cobalt, Omul Nou. Ș-acuma șezi!
Plouă pic fără de pic Nu. N-ai înțeles nimic! Doar ai vrut să te dai mare Și s-arăți cum timpul moare.
Timpul plouă, timpul tace. Lumii tu..să îi dai pace, Fiindcă lumea se descurcă Făr' să creadă-ntr-o nălucă.
Da! Da! Plouă! Plouă, drace. Pleacă și nu te întoarce Lasă-mă să simt și eu Cum e să fii Dumnezeu.
Lasă-mă cu ploaia mea, Tulbure, vicleană, grea, Lasă-mă să învăț lumea Ca să pot jongla cu ea.
Plouă, drace, n-ai ce-i face. Pleacă, iute, nu te-ntoarce. C-altfel o să tot iubesc Sentimentul nefiresc
De a mă juca cu focul.

Despre tine, iubitule!

Azi nu e despre tine, iubitule. Despre tine sunt toate secundele. Azi nu este despre iubire sau pace pentru că acestea 2 sunt rivale de la începuturile pământului. De fapt, despre ele nu va fi nicicând. Vrei să înlocuim celebrul ”lasă-mă în pace” cu plictisitorul și absurdul ”iubește-mă în pace”? Nu! Eu vreau să nu mă iubești în pace, eu vreau să mă sfâșii așa cum sfâșii eu parfumul de pe hainele tale. Vreau să mă mistui așa cum focul din grădina vecinilor mistuie copacii și iarba, adică viața. Și știi de ce? Pentru că a iubi este departe de a da viață, e o armă nucleară care o amenință.

Vezi tu, azi am spus că nu e despre tine, iubitule, dar e! E despre tot ce nu mai poți să faci pentru că  ești departe. Și mai e despre tot ce poți să faci fiind departe: înalță-te, iubește, zboară! Ai încredere!

Arta visatului

Șșșș...închide ochii și ascultă cum inima vorbește mută.
A obosit să irosească suflarea preadumnezeiască,
A nefireștii  reîntoarceri.
Credeai că dacă vei iubi, chiar grabnic te vei mântui
De o povară ireală?
Fetițo, hai, dansează goală!
Și-n dansul tău legat de stele îți vei găsi vise de iele
Ce marea toată-ți vor descrie
Prin lunga țesătură-n ie
Ce-și are magica ei vrie.
Închide ochii când dansezi, când țeși, când zbori, nu când visezi!
Căci când visezi totu-i real.