Treceți la conținutul principal

Exegeza cuvintelor...

Ce intelegi prin 'femeie'? Sau printr-un simplu salut? Dar printr-un film de dragoste sau ...mai rau...printr-o lacrima?
M-am uitat recent la un film de comedie "HOW TO MAKE LOVE TO A WOMAN' se numeste, nimic iesit din comun, dar mi-a atras atentia o replica "Tu nu imi spui niciodata ca ma iubesti"spune ea, "Am crezut ca intelegi prin gesturile pe care le fac fata de tine"spune el. Sau un alt film, de asemenea comedie , "GOING THE DISTANCE"  "Nu ti-am luat nici un cadou de ziua ta pentru ca ai spus ca nu vrei niciunul!"replica lui , "Am spus ca nu vreau nimic...scump, important, dar asta nu insemna ca nu imi doream nimic de ziua mea, sa nu ma mai suni niciodata!" replica ei , raspunsul lui este memorabil "Asta ce inseamna ca ar trebui sa te sun totusi?".
Dragi domni, ce stiti voi despre noi? Ne ascultati macar 10sec cand vorbim? Folositi atat de des cuvinte pe care nu le intelegeti pe deplin, le folositi doar ca sa ne inchideti gura. Plangem la un film romantic si voi aveti impresia ca ne-a intrat un cui in picior. Vorbim cu prieteni la telefon si voi aveti impresia ca va inselam. Suntem fericite si voi ne intrebati " Ce prostie ai mai facut azi de esti asa fericita, ascunzi ceva?". Pentru voi cuvintele iau alta conotatie, realitatea se schimba, totul devine suspicios...cand de fapt totul e atat de simplu. Zambim pentru ca am avut o zi buna, pentru ca afara e vara, copilul a spus primul cuvant, prietena noastra a fost promovata, amicul de vis-a-vis se casatoreste. Plangem de bucurie , de tristete , cand ne dam seama ca am facut atatea si nimic din ce am facut voi nu ati apreciat...
Sunteti barbati, noi suntem ...'specimene', cuvantul asta il intelegeti pe deplin, nu?


Comentarii

  1. Hai sa-ti dau si eu un exemplu. Recent am fost luata peste picior ca sunt femiista. L-am intrebat foarte senina pe barbatul in cauza ce intelege el prin feminism. Raspuns: "Atunci cand femeile ies in strada si tipa ca ele sunt femei si vor drepturi and suff si le sunt superioare barbatilor si d-astea"
    Adica suntem niste specimene si vrem stuff:))

    RăspundețiȘtergere
  2. Exact, sincer pe mine de la un timp ma amuza astfel de comentarii, dar am trecut printr-o perioada critica in care imi venea sa ii strang de gat pe toti, tocmai datorita acestei arogante cu care trateaza fiecare subiect in parte!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu cred ca e aroganta cat e ignoranta. Macar daca ar avea bunu' simt sa se documenteze un pic inainte sa dea cu pietre. Da' de! Toti barbatii se pricep la fotbal, politica si femei!

    RăspundețiȘtergere
  4. Daca tot ai adus aminte de "How to make love to a woman"...uite ce mi-a placut mie cel mai mult din film:
    << Nu exista "alesul". Doar daca nu il socotesti pe cel din imaginatia ta. Uite ce cred. Cred ca iti gasesti persoana potrivita cu care vrei sa-ti faci o viata, apoi o faci pe acea persoana sa fie perfecta pentru tine. Si incerci din greu. >>
    Referitor la ce ai scris tu, nu chiar toti barbatii sunt atat de ignoranti sau nu stiu sa aprecieze, insa asta depinde de sufletul tau de femeie si cum acesta il invata, incetul cu incetul, ca pentru noi, pana si cel mai mic detaliu este crucial. Sa nu uitam ca suntem femei, avem o mare capacitate empatica si suntem intuitive...asta ne face sa reusim, cu dragoste, sa luam barbatul de langa noi si sa-l modelam asa cum este frumos. Ca in fond, doar unul conteaza, restul doar ocupa spatiul. :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Anchu sunt total de acord cu tine si asta cred ca face orice femeie in final. Ceea ce eu incerc sa explic aici , nu tine de persoana iubita de LANGA MINE ci de oamenii din jurul meu. De acei barbati care ma trateaza inferior doar pentru ca sunt femeie , de acei barbati care nu isi asuma raspunderea cand sunt devina, etc.
    Si mie mi-a placut foarte mult replica de care tu ai adus aminte.
    Multumesc pentru sfat oricum!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Iluzia

Sunt zile în care doar ploaia contează. Purifică. Spală păcatele de care vrem să uităm. Face să nu se mai audă durerea lumii. Sunt clipe în care tunetul este singurul care mai reușește să treacă de zgomotul gândurilor care dau năvală neinvitate.  Ador furtuna! Pentru că vântul acela puternic este un iubit din vremuri de demult ce mă mai vizitează uneori. Mă sărută pe frunte și-mi aduce aminte că nu am rădăcini. Sunt doar iluzii.  Apoi mă trezesc la "realitate" și înghit în sec!

Burn the Witches

Masculinul din viața mea de acum câțiva ani m-a întrebat pe un ton ironic - ”și tu tot pe vrăjitorii ca toate femeile din familia ta?”. Nu era numai ironie acolo, era și multă respingere spre ură. Iar ura înseamnă neacceptare de sine! Lipsa iubirii ne aruncă în întunericul cel mai adânc al propriului suflet. E un mit al lui Sisif reinventat. Te învârți într-un cerc unde nu-i pic de lumină și te doare, dar nu știi de ce. Masculinul din viața mea actuală, adică fii-miu, mă întreabă zilele trecute ”mami, cine sunt vrăjitoarele?” și am înghețat. Am înghețat pentru că mi-am dat seama că primul răspuns era al masculinului de până atunci, al istoriei, al religiei, al bunicii mele și al tuturor femeilor care nu au integrat femininul. Dar fii-miu voia un răspuns chiar dacă eu tăceam (gândeam) și a întrebat din nou - ”mami, vrăjitoarele sunt rele?” și atunci răspunsul a ieșit fără să mai gândesc sau să mai analizez ceva. NU! Vrăjitoarele sunt și atât.  Vrăjitoarele sunt femeile care gândesc. Fem

Antihrist

”Sunt EU! Când îmi calc pe suflet și fac să doară. Când nu mai scriu. Când aduc rațiunea în prim-plan ca să fac sufletul să tacă...și nu tace nici atunci. Antihrist sunt eu când nu mă las să plâng. Când nu ascult ce au rănile să-mi zică. Când mă pedepsesc pentru ceva ce nu am făcut niciodată, dar cineva a zis... Sunt eu când nu mă las să primesc iubire, a mea, a altora, a vieții” ...asta scriam pe 22.01.2022 și a rămas schiță până azi. E fascinant cum înainte să văd ce am scris, am spus prima propoziție by default.  Miriam e ANATEMA...am crezut multe vieți la rând și de aia Antihristul sunt eu. Pentru că mult timp, crezând că eu cred în Dumnezeu, l-am respins din inima mea și din ceilalți. Vorbeam acum ceva timp cu Maestrul meu și îi spuneam că nu-l pot numi Guru. ”Refuz, Maestre, să te numesc așa. Guru e doar Dumnezeu”. Și m-a întrebat ”Oare nu e asta o formă de sfidare a Lui?” Cred, Doamne. Ajută necredinței mele.  De antihrist fugim toți. Cine să-și asume Răul-Cel-Mai-Rău? Nu, nu. N